Literatura română reprezintă orice text literar scris în limba română, în orice parte a lumii, și care transmite valori universale de umanitate, pace, dreptate, acțiune și solidaritate. (MW)

Ce înseamnă a fi român ?

MIHAI EMINESCU (1850-1889)

Sărmanul Dionis, urmat de Cezara, Arles: Actes Sud, 1993. 

ISBN 2868699480. Traducere de Michel Wattremez. Două nuvele ale unui clasic modern: reîncarnarea lui Dan călugărul în Dionis, și dragostea lui Ieronim și Cezara în minunata insulă a lui Euthanasius.

                                            "Cinis et umbra sumus."

Poèmes posthumes suivis de Fragmentarium, Lille: wattremez.com, 2002. 96 p. Traducere de Michel Wattremez. Cu 100 de ani înainte de Cioran, unul dintre cei mai originali și patetici poeți ai literaturii europene explorează vârfurile disperării pentru a căuta un sens al vieții.

Michel Wattremez, "Mihai Eminescu et Gérard de Nerval. Etude comparative", Caietele Eminescu, VI, București, 1985, pp.143-166. La izvoarele Germaniei, întâlnirea a două imaginare unite prin Muzică și Dramă.

Mihai Eminescu,"Avec demain grandit ton âge", traducere de Michel Wattremez, București: Revue roumaine, 12, 1979. [Cu mâine zilele-ţi adaogi]

IONEL TEODOREANU (1897-1954)

La Medeleni : o trilogie incredibilă în care romanul se dizolvă în propria sa reprezentare, tributară lui Marcel Proust în ceea ce privește concepția literaturii ca o arcă și ca o căutare a timpului pierdut, și lui André Gide în ceea ce privește tehnicile romanului. O incursiune izbitoare în mitul moldovenesc.   

Michel Wattremez, "La Medeleni comme roman du passage", București: Academia română, Synthesis, XXII, 1995, pp. 77-87.

Michel Wattremez, "Jeux de miroirs dans La Medeleni", București: Academia română, Revista de istorie șie teorie literară, XL, 1992(3-4), pp. 335-342.

Pasajul cel mai frumos al Medelenilor după mine:

Când ai trăit o viaţă întreagă printre lucruri şi fapte aspre, purtându-ţi colţii condensatei tale singurătăţi, când ai trăit războiul, dându-ţi seamă că civilizaţia e o pictură nu un organism viu, tenul unui fard, nu al sângelui, când ai simţit mereu că fiecare om, prieten ori duşman, e un copac vasal al codrului primordial, la umbra căruia, în loc de bancă, un lup aşteaptă, în crengile căruia, privighetoare, o gorilă clipeşte lubric; când te-ai deprins să nu mai socoţi viaţa ca un mănunchi de flori, idilic, cules de îngeri şi prefirat din poala lui Dumnezeu, ci ca o absurdă îndârjire milenară într-o vastă indiferenţă spaţială; şi când şuieri melodiile muzicei ca să nu scuipi, şi-ţi apleci ochii pe file ca să-i speli de viaţă, nu ca s-o găseşti acolo ― e ciudat, foarte ciudat, să simţi deodată frăgezimea unui zâmbet omenesc, hărăzit ţie!

                                                                                                           La Medeleni, III, 1927, p.48)

ALEXANDRU ODOBESCU (1834-1895)

Celebru pentru studiul său despre Tezaurul de la Pietroasa (Paris, J. Rothschild, 1889-1890), Odobescu este mai puțin cunoscut prin falsul său tratat de vânătoare, Pseudokynegetikos. La mijlocul secolului al XIX-lea, acest eminent istoric român, ştiutor de arheologie, ne oferă o recitire a unui text baroc scris cu masca și pana, și care ar putea constitui cea mai frumoasă și entuziastă apărare a unei literaturi despre care se spune că este încolţită și muribundă, într-o lume plină de informație, dar în anorexie de cunoaștere și înțelepciune.

Patru studii despre Odobescu: erudiţia și înțelepciunea

româneşti în contextul cultural european

Michel Wattremez, "Pseudokynegetikos ou le doux-gai savoir d'Odobesco", în Littérature et appétit des savoirs, ed. Blanca Acinas, François Géal, Universidad de Burgos, Spania, 2014, pp. 107-130. Fragment

Michel Wattremez, "Interférences romantiques : Gérard de Nerval et Alexandru Odobescu", Asociaţia Culturală "A. Philippide", Philologica jassyensia, II, 3-4, Iași, 2006.      Rezumat în spaniolă

Michel Wattremez, "L'intervention du roumain dans la correspondance française d'Alexandru Odobescu" (1834-1895), Asociaţia Culturală "A. Philippide", Philologica jassyensia, I, 1-2,  Iași, 2005, pp. 99-103.

Michel Wattremez, "Dissimulation et dévoilement dans le Pseudokynegeticos du Roumain Odobescu", Dialogos, Academia de Studii Economice, București, 2003, pp. 40-43.

GRIGORE VIERU (1935-2009)

Cu ocazia sărbătorii Zilei Limbii Române („Limba Noastră cea Română”) din 31 august 2019, am tradus 5 poezii ale lui Grigore Vieru. Aici o veţi găsi pe prima, „Albina”, în româneşte şi în limba franceză. Acest gest este un omagiu adus atât Moldovei, limbii române, cât și acestui mare poet european.