Literatura română reprezintă orice text literar scris în limba română, în orice parte a lumii, și care transmite valori universale de umanitate, pace, dreptate, acțiune și solidaritate. (MW)

 

Ce înseamnă a fi român ?

 

 

MIHAI EMINESCU (1850-1889)

 

Sărmanul Dionis, urmat de Cezara, Arles: Actes Sud, 1993. 

ISBN 2868699480. Traducere de Michel Wattremez. Două nuvele ale unui clasic modern: reîncarnarea lui Dan călugărul în Dionis, și dragostea lui Ieronim și Cezara în minunata insulă a lui Euthanasius.

                                            "Cinis et umbra sumus."

 

Poèmes posthumes suivis de Fragmentarium, Lille: wattremez.com, 2002. 96 p. Traducere de Michel Wattremez. Cu 100 de ani înainte de Cioran, unul dintre cei mai originali și patetici poeți ai literaturii europene explorează vârfurile disperării pentru a căuta un sens al vieții.

   

Michel Wattremez, "Mihai Eminescu et Gérard de Nerval. Etude comparative", Caietele Eminescu, VI, București, 1985, pp.143-166. La izvoarele Germaniei, întâlnirea a două imaginare unite prin Muzică și Dramă.

 

Mihai Eminescu,"Avec demain grandit ton âge", traducere de Michel Wattremez, București: Revue roumaine, 12, 1979. [Cu mâine zilele-ţi adaogi]

 

 

IONEL TEODOREANU (1897-1954)

La Medeleni : o trilogie incredibilă în care romanul se dizolvă în propria sa reprezentare, tributară lui Marcel Proust în ceea ce privește concepția literaturii ca o arcă și ca o căutare a timpului pierdut, și lui André Gide în ceea ce privește tehnicile romanului. O incursiune izbitoare în mitul moldovenesc.   
Michel Wattremez, L'art romanesque de Ionel Teodoreanu dans La Medeleni (1925-1927), teză, universitatea din Aix-Marseille I, 1995, în acces direct.

 

Michel Wattremez, "La Medeleni comme roman du passage", București: Academia română, Synthesis, XXII, 1995, pp. 77-87.

 

Michel Wattremez, "Jeux de miroirs dans La Medeleni", București: Academia română, Revista de istorie șie teorie literară, XL, 1992(3-4), pp. 335-342.

 

Pasajul cel mai frumos al Medelenilor după mine:

 

Când ai trăit o viaţă întreagă printre lucruri şi fapte aspre, purtându-ţi colţii condensatei tale singurătăţi, când ai trăit războiul, dându-ţi seamă că civilizaţia e o pictură nu un organism viu, tenul unui fard, nu al sângelui, când ai simţit mereu că fiecare om, prieten ori duşman, e un copac vasal al codrului primordial, la umbra căruia, în loc de bancă, un lup aşteaptă, în crengile căruia, privighetoare, o gorilă clipeşte lubric; când te-ai deprins să nu mai socoţi viaţa ca un mănunchi de flori, idilic, cules de îngeri şi prefirat din poala lui Dumnezeu, ci ca o absurdă îndârjire milenară într-o vastă indiferenţă spaţială; şi când şuieri melodiile muzicei ca să nu scuipi, şi-ţi apleci ochii pe file ca să-i speli de viaţă, nu ca s-o găseşti acolo ― e ciudat, foarte ciudat, să simţi deodată frăgezimea unui zâmbet omenesc, hărăzit ţie!

                                                                                                           La Medeleni, III, 1927, p.48)

 

ALEXANDRU ODOBESCU (1834-1895)

Celebru pentru studiul său despre Tezaurul de la Pietroasa (Paris, J. Rothschild, 1889-1890), Odobescu este mai puțin cunoscut prin falsul său tratat de vânătoare, Pseudokynegetikos. La mijlocul secolului al XIX-lea, acest eminent istoric român, ştiutor de arheologie, ne oferă o recitire a unui text baroc scris cu masca și pana, și care ar putea constitui cea mai frumoasă și entuziastă apărare a unei literaturi despre care se spune că este încolţită și muribundă, într-o lume plină de informație, dar în anorexie de cunoaștere și înțelepciune.

Patru studii despre Odobescu: erudiţia și înțelepciunea

româneşti în contextul cultural european

Michel Wattremez, "Pseudokynegetikos ou le doux-gai savoir d'Odobesco", în Littérature et appétit des savoirs, ed. Blanca Acinas, François Géal, Universidad de Burgos, Spania, 2014, pp. 107-130. Fragment

Michel Wattremez, "Interférences romantiques : Gérard de Nerval et Alexandru Odobescu", Asociaţia Culturală "A. Philippide", Philologica jassyensia, II, 3-4, Iași, 2006.      Rezumat în spaniolă

Michel Wattremez, "L'intervention du roumain dans la correspondance française d'Alexandru Odobescu" (1834-1895), Asociaţia Culturală "A. Philippide", Philologica jassyensia, I, 1-2,  Iași, 2005, pp. 99-103.

Michel Wattremez, "Dissimulation et dévoilement dans le Pseudokynegeticos du Roumain Odobescu", Dialogos, Academia de Studii Economice, București, 2003, pp. 40-43.

GRIGORE VIERU (1935-2009)

Cu ocazia sărbătorii Zilei României („Limba Noastră cea Română”) din 31 august 2019, am tradus 5 poezii ale lui Grigore Vieru. Aici o veţi găsi pe prima, „Albina”, în româneşte şi în limba franceză. Acest gest este un omagiu adus atât Moldovei, limbii române, cât și acestui mare poet european.

 L'abeille

Heureux celui qui peut voler,
Celui que l'air aime et soutient.”

Marin Sorescu

A lurie Sadovnic

 

Je viens, ô soeur, encor vers toi

Avec des mots pétris de terre,

Car rien n'est bien où tu n'es pas,

Où rien ne chante ton mystère.

Je devrais de paroles d'or

Te parer mais ne les trouve pas.

Je ne sais comment commencer

Au mieux pour ne vexer personne.

Tu es grain de sable d'argent

A l'aune claire de l'infini.

Mais sur le pain des braves gens

Tu es le miel et rêve exquis.

Etendard plus gonflant de paix

Je n'ai pu voir, ni plus sacré,

Que le drapeau de ton essaim

Survolant l'arbre du pays.

L'aube et toi vous êtes rivales

Quand tu moisonnes les tilleuls.

Mais je n'ose entonner mon chant

Avant que résonne son hymne.

Tu oeuvres gaîment comme sept

Et tu aimes à voler à cru

Et personne n'a le pouvoir,

Personne, d'entraver ton aile.

A toi en mon âme et pensée

Lié pour le bien pour le mal,

Je voudrais au bout de ma route

Que ton essaim me fasse fête.

 

 




Grigore Vieru, Acum şi în veac, 2001

Tradus din limba română de Michel Wattremez, 2019

 

Text original: "Albina", Acum şi în veac: poeme, cântece, confesiuni, Chişinău: Litera International, 2001.

Versiune electronică: http://poetii-nostri.ro/grigore-vieru-autor-196/

 

Clişeu: mulţumiri lui O. Rousseil, Commons, CC